Prezentare

Czárán Gyula s-a născut în 1847 în comuna Şepreuş, judeţul Arad, într-o familie de negustori de origine armeană ridicată la rang nobiliar. Vorbea maghiara şi româna, iar mai târziu, la gimnaziu, în Bratislava, a deprins şi germana. Pasionat de inginerie şi de muzică, obişnuind să cânte la pian fără partituri, a respectat, însă, dorinţa tatălui său, aceea de a studia Dreptul, întâi la Budapesta, apoi la Viena. În 1871, a fost nevoit să abandoneze cursurile şi să se întoarcă în Arad, după ce a dezvoltat o formă severă de pneumonie şi varicelă. Cum medicii i-au recomandat aerul proaspăt de munte, Czárán a ajuns să cunoască Munţii Bihorului şi Munţii Codru Moma, îndrăgostindu-se de ei iremediabil. A deschis trasee turistice, a amenajat peșteri și a colaborat cu localnicii, transformându-i în ghizi de turism.
➡️ Realizările sale
A fost primul care a amenajat Peștera Meziad și a deschis cu dinamită Peștera Vadu Crișului. A realizat trasee spectaculoase, cum ar fi Cheile Someșului Cald, Circuitul Cetățile Ponorului sau Circuitul Galbenei, folosind fonduri proprii. În ciuda începuturilor dificile, când localnicii îl considerau un „pricolici” din cauză că cutreiera singur padurile și munții, totuși el le-a câștigat încrederea și le-a arătat că turismul le poate aduce beneficii economice.
🏕 Un om dedicat
Czárán trăia printre munți, alături de oameni ai locului, hrănindu-se cu pâine și slănină, și citind Homer sau Byron. A studiat silvicultura pentru a învăța cum să amenajeze trasee și a devenit membru al Societății Carpatine Ardelene.
🌄 Moștenirea sa
Cel mai drag loc al său a fost zona Văii Galbenei, pe care a transformat-o într-un „paradis pământesc”. Monumentul său din Moneasa amintește de pasiunea, curajul și generozitatea acestui om care a deschis drumul turismului în Apuseni.